Poezii de dragoste – Poezii despre iubire – Poezii romantice frumoase
Pentru toti cei romantici, pentru toti cei indragostiti, pentru toti cei care iubesc, le oferim unele dintre cele mai frumoase poezii de dragoste, sa dedice aceste versuri de dragoste celui sau celei caruia ei considera ca le-ar merita.
Veronica Micle – De Ai Sti
De-ai sti, iubite, cat de mult
Mi-i dor ca glasul tau s-ascult,
Ai veni pe-aripi de vant
Si mi-ai spune un cuvant.
Vorba fie rea sau buna,
Am vorbi-o impreuna,
M-ai vedea, eu te-as privi,
Vorbele s-ar inmulti.
Tu mi-ai spune una mie,
Eu ti-as spune multe tie
Far-de rost si chibzuire,
Insa toate de iubire.
Vino dar pe-aripi de vant,
Vin de-mi spune un cuvant,
Ca mi-i dor atat de mult
Glasul tau sa-l mai ascult.
Victor Eftimiu – Eu Stiu Ca Ma Iubesti
Eu stiu ca ma iubesti, frumoaso,
De ce-mi trimiti surasuri reci?
Ah, nepasarea asta las-o
De nu vrei sa ma pierzi pe veci.
De vrei o viata sa te-ascult
Arata-ti dragostea intreaga:
Cu cat ma vei iubi mai mult,
Cu-atata imi vei fi mai draga!
Tudor Arghezi – Dragoste Tarzie
Da, te-as iubi cum ma iubesti si tu.
Inim-ar spune da, cugetul nu.
Te-ai asteptat valtoarea sa ma ia
Si sa ma arda in dogoarea ta.
De unde te-ai ivit sa ma-mpresori
Cu-atatea stele si cu-atati fiori?
Nu ti-ai dat seama, si de-abia
Vedeam si eu ca ai putea
Sa fii copila mea.
Simtirea dragostei, ades nebuna,
Razletele streine le-mpreuna,
Si varstele le face deopotriva.
Femeie patimasa, aprinsa, uscativa,
Esti tanara, trufasa si frumoasa.
Ma vrei al tau si-atat, si nu-ti mai pasa
De toti ai tai, de toti ai mei,
Jertifiti unei femei.
Ai vrut sa te desfaci dintre dantele,
Sa mi te dai ca versurilor mele.
Betia te prinsese de o data,
Si vreai sa fii a mea de tot si toata,
Calcand o pravila, uitand
Ca ai iesi din rand.
Si te-am facut sa suferi, stiu,
In ce aveai in tine mai zvacnit si viu.
M-am prefacut ca nu-nteleg,
Ca sa ramai ce esti, si eu intreg,
Si te-am jignit cu voie, sa ma ierti,
Poti sa blestemi si sa ma certi
Din departarea care iti ascunde,
Cu plansii ochi, si coapsele rotunde.
Adrian Paunescu – A Mea
Cum treci acum si apa e-n ruine,
si-ti este bine si imi este bine,
as vrea sa-ti spun, iubito, ca in tine
e vie vrerea ambelor destine.
Te voi iubi cu mila si mirare
cu intrebare si cu disperare,
cu gelozie si cu larma mare,
c-un fel de fardelege care doare.
Si jur pe tine si pe apa toata
care ne tine barca inclinata
ca vei ramane – dincolo de numar
si dincolo de forme, masti si vorbe -
a mea, de-a pururi, ca un brat in umar.
Nichita Stanescu – Ploaie in luna lui Marte
Ploua infernal,
si noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau in luna lui Marte.
Peretii odaii erau
nelinistiti, sub desene in creta.
Sufletele noastre dansau
nevazute-ntr-o lume concreta.
O sa te ploua pe aripi, spuneai,
ploua cu globuri pe glob si prin vreme.
Nu-i nimic, iti spuneam, Lorelei,
mie-mi ploua zborul, cu pene.
Si ma-naltam. Si nu mai stiam unde-mi
lasasem in lume odaia.
Tu ma strigai din urma: raspunde-mi, raspunde-mi,
cine-s mai frumosi: oamenii?… ploaia?…
Ploua infernal, ploaie de tot nebuneasca,
si noi ne iubeam prin mansarde.
N-as mai fi vrut sa se sfarseasca
niciodata-acea luna-a lui Marte.
Adrian Erbiceanu – Iubirile
Iubirile vin,
Iubirile pier…
Cui sa le dau,
Cui sa le cer?
Doruri ascunse,
Patima cruda -
Cine sa vada,
Cine s-auda?
Vise carunte,
Nada prin nada -
Cine s-auda,
Cine sa vada?
Mantii de ape,
Lujeri de foc -
Rad…de durere,
Plang…de noroc.
super poezia lui veronica micle. ma intreb, oare ii era adresata lui mihai eminescu? eu cred ca da, este parca spusa din suflet, traita, bravo
foarte frumoase!Felicitari!!!
foarte frumoase toate!dar cea mai frumoasa e a lui veronica micle!felicitari!!!!
FOARTE FRUMOSS